Flic – flacuri la Mamaia

Timp de șapte zile fetele lotului olimpic de gimnastică vor schimba praful de magneziu din sala de la Deva cu nisipul mării, la Mamaia. Nu pentru distracție, ci pentru mai multă muncă. Alergările pe nisip și împachetările cu nămol sunt completate cu antrenamentele de după-amiază, la sala “Flămânda”, din Constanța.

 “Hai Piticu, dă tot ce poți”, răsună vocea antrenoarei Liliana Cosma. Patru mogâldețe pornite de la o linie imaginară de start se răsfiră pe cei câțiva metri de plajă. Cea mai mică, Raluca Haidu termină prima și zâmbește, mulțumind pentru încurajări. Imediat pornesc Sandra Izbașa, Ana Maria Tămîrjan și Gabriela Drăgoi. Sandra se dezlănțuie și nu le dă nicio șansă celor două medaliate la CE din acest an, care nu pot să țină pasul. “Hai Drăgoi, mai cu viață!”, o “ceartă” Nicolae Forminte, care supervizează pregătirea pe nisip. Trecătorii de pe faleză se mai opresc un pic, se uită și-și continuă drumul. Este ora 8:30 și antrenamentele sunt în toi. “E bine că am prins vreme frumoasă și nisipul foarte bun, că anii trecuți alergam doar pe vârfuri din cauza scoicilor”, explică Izbașa.

Tratamente cu nămol
Nu are mult timp de vorbe pentru că urmează împachetările cu nămol. Fiecare gimnastă cu probleme trece prin mâinile doctorului Ioachim Oană . “Nămolul le ajută foarte mult, are rol analgezic și antiinflamator”, spune el în timp ce “colorează” genunchii Ceraselei Pătrașcu. După “baia” de soare, urmează odihna și exercițiile în sală, după-amiaza. “Chiar dacă e tot antrenament e altceva aici, pentru că este un program diferit de cel pe care îl avem zilnic”, mărturisește vicecampioana europeană la bârnă, Ana Tămîrjan.

Sandra amână petrecerea după Mondiale
Deși împlinește astăzi 19 ani, Sandra Izbașa nu are timp de distracție. Cu BAC-ul bătându-i la ușă și rămasă în urmă cu pregătirea după operația la picior, campioana olimpică la sol își va serba ziua abia peste patru luni: „Întâi să ne îndeplinim obiectivele și apoi vine și timpul de distracții. După Mondiale, o să am timp de petreceri, de toate. Până atunci, muncă!”.